De-abia te-a abordat ca a si descoperit ca aveti un intreg trecut comun,adora strada asta, si cartierul, care, nu-i asa, e atat de simpatic si blugii tai, ii plac blugii la nebunie. Ce faci cu picioarele? Mergi? Si el! Dar cu ochii - vezi? Pai - si el, tot asa. Auzi cu urechile? Nemaipomenit! Mananci cu gura? Ca sa vezi - ce chestie! Femeia care te-a nascut e mama ta? Nu se poate! Extraordinar ce de puncte comune v-ati gasit in cateva minute... Si uite-asa din minunari mimate in false uimiri si da-i si da-i, si toata palavrageala asta te inebuneste si, deodata, simti ca nu mai poti si-ti desfaci aripile si sa-ti iei zborul deasupra orasului. Macar asta, esti sigura, nu poate s-o faca! Ba nu! Decoleaza si el, te ajunge din urma si te intreaba: "TOT INGER?" Si atunci va puneti pe ras caci v-ati mirosit...
...Bruckner.
...Bruckner.
